„Dar eu îmi iubesc profesia!”
În cazul anumitor indivizi, poate apărea chiar sentimentul de vinovăție ca răspuns la simptomele de burnout 5 : „Dar eu îmi iubesc profesia. Atunci, de ce mă simt epuizat?”. Putem vorbi de burnout în cazul persoanelor pasionate de ceea ce fac? Ei bine, da și nu.
În primul rând, este important să facem distincția dintre o profesie și un loc de muncă. O profesie se referă la un set de abilități și cunoștințe dobândite pe urma studiilor de durată. De obicei, profesia devine parte din identitatea pe termen lung. 6 Locul de muncă, pe de altă parte, reprezintă cadrul formal în care persoana își exercită abilitățile respective. Acesta vine la pachet cu o serie de sarcini și caracteristici specifice, care diferă de la angajator la angajator. 7 Printre acestea se numără volumul de muncă, salariul, felul în care sunt tratați angajații, valorile, nivelul de control pe care îl are fiecare, dar și modul în care relaționează cu ceilalți.
Toate aceste componente pot influența cel puțin una dintre cele 3 fațete ale burnout-ului. 1 Cu alte cuvinte, deși unele studii arată că pasiunea pentru profesia noastră reprezintă un factor de protecție împotriva burnout-ului 8, factori precum lipsa de potrivire cu valorile de la locul de muncă, un mediu de lucru ostil, nemulțumirea legată de salariu, etc., specifici mai degrabă locului de muncă decât profesiei, sunt relaționați cu burnout-ul.
În plus, în prezența epuizării, cinismului și ineficienței, ar fi dificil să spunem că mai poate exista pasiune la locul de muncă. Cu toate acestea, de cele mai multe ori, acest lucru nu se traduce prin pierderea pasiunii pentru meseria noastră ci, mai degrabă, printr-un semnal că, undeva, există o discrepanță între caracteristicile locului de muncă și nevoile noastre.
Ce putem face atunci când ne confruntăm cu burnout?
Prevenirea unui fenomen este, de obicei, mai facilă decât combaterea lui. Acum că știi în ce constă burnout-ul, poți fi atent la semnalele incipiente ale acestuia. Atunci când începi să simți oboseală sau lipsă de interes în raport cu munca, fii reflexiv și întreabă-te: „Ar putea fi acestea semnalele instalării burnout-ului?”.
Dacă, într-adevăr, manifestările tale sunt un semn al burnout-ului, iată ce poți face pentru a le ameliora 9:
1. Prioritizează-ți sănătatea fizică. Starea noastră de sănătate se poate deteriora ca urmare a experimentării burnout-ului și este crucial să avem o deosebită grijă de noi pentru a ne îmbunătăți starea. Asigură-te că ai o igienă a somnului adecvată și că mănânci mese nutritive. Fă loc activității fizice în rutina ta (fă mișcare măcar 30 de minute pe zi) și, nu în ultimul rând, evită consumul de substanțe nocive.
2. Practică tehnici de relaxare. Fie că este vorba de tehnici de respirație și meditație sau de alte activități, precum un masaj, o plimbare prin natură, o baie caldă, savurarea unei căni de ceai sau cititul, este esențial să integrezi în rutina ta zilnică măcar o activitate plăcută, care te ajută să te relaxezi și să te deconectezi.
3. Scrie într-un jurnal. Un jurnal în care să scrii întâmplările, gândurile și emoțiile de pe parcursul zilei poate fi o unealtă foarte utilă, deoarece te ajută să descarci toate îngrijorările acumulate pe parcursul zilei și să fii reflexiv asupra experiențelor tale.
4. Dezvoltă strategii mai bune de coping. Identifică principalii factori stresori de la locul de muncă și găsește modalități mai sănătoase de a le face față. Aici poate fi vorba de aplicarea unor strategii mai bune de gestionare a timpului, îmbunătățirea abilităților de comunicare și de stabilire a obiectivelor, creșterea toleranței la frustrare și altele.
5. Fă un pas în spate și reevaluează-ți nevoile și valorile. Este mediul în care te afli congruent cu acestea? Dacă răspunsul este „nu”, acesta poate fi un semnal că e momentul să schimbi mediul. În cazul în care contextul permite, discută cu șeful tău despre aceste probleme și prezintă-i nevoile tale. Dacă o astfel de discuție nu este posibilă sau nu dă roade, a-ți căuta un nou loc de muncă ar putea fi alegerea potrivită.
Nu e ușor să te confrunți cu simptome precum epuizarea, cinismul sau sentimentul de ineficiență, specifice burnout-ului. Mai mult, acestea vin adesea la pachet cu un impact negativ asupra sănătății fizice, dar și asupra relațiilor sociale. Poți privi burnout-ul drept un mesaj pe care organismul tău încearcă să ți-l trimită. Poate fi vorba despre a o lua mai ușor, a găsi un echilibru între muncă și viața personală sau a face schimbări la locul de muncă. În final, nu uita că, atunci când îți este dificil sau nu știi în ce direcție să o iei, suportul din partea oamenilor dragi, dar și din partea unui psihoterapeut, reprezintă resurse valoroase.
1. Maslach, C., Schaufeli, W. B., & Leiter, M. P. (2001). Job burnout. Annual review of psychology, 52(1), 397-422.
2. Maslach, C. (2017). Finding solutions to the problem of burnout. Consulting Psychology Journal: Practice and Research, 69(2), 143.
3. Schaufeli, W. B., & Enzmann, D. (2020). The burnout companion to study and practice: A critical analysis. CRC Press.
4. Maslach, C., & Leiter, M. P. (2016). Understanding the burnout experience: recent research and its implications for psychiatry. World Psychiatry, 15(2), 103-111.
5. Gil-Monte, P. R. (2012). The influence of guilt on the relationship between burnout and depression. European Psychologist.
6. Abbott, A. (2020). The System of Professions: An Essay on the Division of Expert Labor. University of Chicago Press.
7. Kalleberg, A. L. (2018). Precarious Work, Insecure Workers: Employment Relations in Transition. American Sociological Review, 74(1).
8. Vallerand, R. J., Paquet, Y., Philippe, F. L., & Charest, J. (2010). On the role of passion for work in burnout: A process model. Journal of personality, 78(1), 289-312.
9. Maslach, C., & Leiter, M. P. (2017). Understanding burnout: New models. The handbook of stress and health: A guide to research and practice, 36-56.
